TIROIDA, O GLANDA MICA CU PROBLEME MARI

Glanda tiroida, situata in regiunea gatului, este formata din doi lobi uniti  printr-un istm. Ea secreta doi hormoni: tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) intr-o proportie mai mica. Atat tiroxina cat si triiodotironina circula legate de proteine serice, fractiile libere raspunzatoare de efectele biologice fiind de numai 0,04% din totalul T4 si 0,4% pentru T3.


Controlul functiei tiroidiene este realizat la nivel central de hormonul hipotalamic de eliberare a tirotropinei (TRH) si de tirotropina (TSH) secretata de hipofiza anterioara. Aportul de iod din alimentatie este foarte important pentru sinteza hormonilor tiroidieni (aportul zilnic trebuie sa fie de 150 g).


Hormonii tiroidieni exercita efecte metabolice in diferite tesuturi ale organismului prin cresterea consumului de oxigen si a productiei de caldura ca rol principal dar au si efecte specifice pe diferite organe cum ar fi cresterea frecventei si debitului cardiac, cresterea activitatii digestive, efecte scheletice ce contribuie la cresterea si modelarea oaselor, controlul centrului respirator, efecte pe musculatura, sistem nervos. Toate aceste efecte sunt exacerbate in hipertiroidism si diminuate in hipotiroidism, fiind direct raspunzatoare de tabloul clinic specific.


Hipertiroidismul este consecinta excesului de hormoni tiroidieni eficace la nivelul tesuturilor, hormoni sintetizati in exces la nivelul glandei. Simptomele sunt hiperactivate, labilitate afectiva, insomnie, intoleranta la caldura, palpitatii, oboseala, "lipsa de aer" la efort, scadere ponderala cu pofta de mancare crescuta (la tineri) sau scazuta (la batrani), reducerea sau disparitia sangerarii menstruale, scaderea libidoului, tranzit intestinal accelerat, sete, poliurie, prurit. Semnele care apar sunt tahicardie, gusa, tegumente calde, catifelate, transpiratii abundente, tremor fin al extremitatilor, hiperchinezie, hiperreflexie, eritem palmar, onicoliza, alopecie, retractie palpebrala, exoftalmie.


Hipotiroidismul este consecinta deficitului de hormoni tiroidieni. La copii se manifesta prin intarzierea cresterii dar si cu retard psihic, tulburari de memorie, pubertate intarziata. La adulti apar astenie, intoleranta la frig, letargie, crestere in greutate, constipatie, dureri musculare sau/articulare, tulburari menstruale, caderea parului. Concomitent, pacientul are pielea uscata, ingrosata si rece, par subtire, voce ragusita, unghii friabile, infiltratie tegumentara, predominant periocular si periferica, bradicardie, colectii lichidiene in pleura sau pericard.
      

Gusa este reprezentata de cresterea de volum a glandei.


Doar o crestere asimetrica poate fi consecinta unei formatiuni tumorale benigne (adenom) sau maligne. Nodulii tiroidieni pot fi maligni sau benigni. Se diagnosticheaza prin palpare sau ecografie.


Factorii de risc pentru caracterul malign al unui nodul sunt: radioterapie externa in doze antiinflamatorii la nivelul capului sau gatului in copilarie sau adolescenta, antecedente familiale de carcinom tiroidian medular, varsta sub 20 de ani sau peste 60 de ani, sexul masculin.


Clinic, sugestive sunt urmatoarele semne: nodul dur, unic, cu contur neregulat, aderent (fixat). Dar absenta factorilor de risc si a semnelor caracteristice nu exclud caracterul malign al unui nodul astfel incat se impune punctia cu ac subtire a nodulului.


ScienceLine.ro - septembrie 2007

Alte articole